450 Italienisch, Rumänisch, Rätoromanisch
Refine
Year of publication
- 2008 (3) (remove)
Document Type
- Article (3)
Language
- German (3)
Has Fulltext
- yes (3)
Is part of the Bibliography
- no (3)
Keywords
- Analyse (1)
- Dependenzgrammatik kontrastiv (1)
- Ergebnisqualität (1)
- Juristische Fachsprache (1)
- Nominalphrase (1)
- Prozessualität (1)
- Qualitätsmarkierung (1)
- Qualitätsmuster (1)
- intercultural competence (1)
- interkulturelle Kompetenz (1)
Lucrarea doreşte să realizeze o analiză succintă a diferenţelor dintre două traduceri reprezentative ale operei Faust de Johann Wolfgang Goethe în limba română, cea a lui Lucian Blaga şi cea a lui Ştefan Augustin Doinaş, luând ca „mostră” de text scena Noaptea din partea întâia a tragediei. Dat fiind că scena conţine o aglomerare relativ mare de noţiuni cu o încărcătură semantică semnificativă, lucrarea de faţă analizează elementele lexicale esenţiale la nivelul semantic al textului, verificând echivalenţa din versiunile în limba română.
Analizând contactul intercultural româno-german iniţiat pe calea traducerilor, prezentând momente istorice, biografice şi estetice de vârf, se supun analizei criteriile ce permit stabilirea unor paradigme calitative de structură, proces şi eficienţă. La începutul traducerilor din literatura cultă pare-se că a stat şi Mihail Kogălniceanu cu a sa traducere din Asachi (“Odă către Italia”, apărută în 1837 la Berlin). Traduceri mult mai sistematice şi cu o mai largă răspândire în spaţiul european şi un ecou deosebit se datorează unor traducători ca Josef Marlin, Carmen Sylva, Hermann Roth, Alfred Margul-Sperber, Oskar Pastior, Dieter Roth, Werner Söllner, ale căror motivaţii, preferinţe, teoretizări şi rang se recontextualizează exemplificându-se astfel diferite stadii în istoria propagării literaturii române culte şi populare, subliniindu-se situaţia sociologică actuală de unicitate, datorităfaptului că în prezent trăiesc foarte mulţi potenţiali traducători de literatură română în spaţiul lingvistic german. Cel mai notabil succes de mijlocire literară se datorează în prezent lui Gerhardt Csejka din Frankfurt pe Main, care (traducând şi pentru reviste româneşti online) a devenit traducătorul fidel al autorului Mircea Cărtărescu.
Gramatica dependenţială, aşa cum a fost elaborată în spaţiul de limbă germană, în special de Ulrich Engel, a fost receptată în lingvistica românească cu mare întârziere.
Lucrarea de faţă se concentrează asupra unui fenomen lingvistic specific, fraza nominală, şi analizează un text subsumabil limbajului juridic din perspectiva nucleelor nominale formate de cuvinte compuse în limba germană. Pornind de la conceptul de valenţă se analizează din perspectivă contrastivă varianta textului în limba germană şi traducerea în limba română.
Se evidenţiază diferenţele structurale dintre cele două limbi la nivelul sintactic şi semantic, diferenţe care, dacă nu sunt sesizate şi interpretate corect, au drept repercusiuni traduceri deficitare.