430 Germanische Sprachen; Deutsch
Refine
Year of publication
Document Type
- Article (936)
- Part of a Book (205)
- Review (147)
- Part of Periodical (118)
- Conference Proceeding (76)
- Book (51)
- Working Paper (20)
- Contribution to a Periodical (19)
- Doctoral Thesis (17)
- Preprint (11)
- Report (8)
- Periodical (7)
- Magister's Thesis (2)
- magisterthesis (2)
- Bachelor Thesis (1)
- Master's Thesis (1)
- Other (1)
Language
- German (1273)
- English (156)
- Portuguese (110)
- Turkish (50)
- Multiple languages (28)
- Spanish (4)
- Croatian (1)
Keywords
- Deutsch (576)
- Deutsch als Fremdsprache (110)
- Linguistik (101)
- Fremdsprachenunterricht (99)
- Deutschunterricht (92)
- Germanistik (83)
- Fremdsprache (72)
- Fremdsprachenlernen (72)
- Phraseologie (69)
- Literatur (53)
Institute
- Extern (63)
- Neuere Philologien (42)
- Präsidium (27)
- Institut für Deutsche Sprache (IDS) Mannheim (26)
- Sprachwissenschaften (9)
- Sprach- und Kulturwissenschaften (4)
- Universitätsbibliothek (4)
- Gleichstellungsbüro (3)
- Informatik (2)
- Erziehungswissenschaften (1)
The purpose of this work is the linguistic analysis of the German street names in Petreşti, a locality in the county of Alba situated 4 kilometers south of the town of Sebeş which has a German-Romanian bilingual population. We also want to develop a morpho-lexical analysis (compounds of two words and descriptive constructions formed by a preposition and a noun), as well as of aspects of orthography and spelling (we analyze especially the inconsequences which appeared in the spelling of the street names and in their orthography), and furthermore an analysis of onomastic interferences, starting from the comparison of the German and Romanian street names (translation calques and words resulted from calques).
Beispiel, Erfahrung, Theorie : Übersetzungswissenschaftliche Anmerkungen von Hermine Pilder-Klein
(2010)
The present article concentrates on the activity of Hermine Pilder-Klein as theoretician and translation critic. (Hermine Pilder-Klein: translator from Romanian to German of the second half of the 20th century carried out 80 translations from this cultural space in the period 1933-1972. Horst Schuller makes reference to 2 articles that are kept in the archive of the Museum of Gundelsheim: 1. a review of the volume Siebenbürgisch Sächsisches Wörterbuch (Transylvanian Saxon Dictionary) published in Bucharest. The review was published in the No. 4/1972 of the periodical Vierteljahresblätter in München; 2. a critical presentation of the volume Rumänische Volksmärchen (Romanian Folk Tales) edited by Ovidiu Bârlea and Felix Karlinger (the volume was published in 1969 in Düsseldorf/Köln: Eugen Diederichs Verlag), the work bearing the title Übersetzung-Schlüssel und Brücke (Translation – Key and Bridge) (1977), remained unpublished and was taken over by Horst Schuller in the present article.
Kultur und (Rechts)Sprache
(2010)
The content of the present paper can be outlined as follows:
1) Law is an integrative part of culture.
2) Legal terminology is system-bound. Thus, within one and the same language there are as many legal languages as there are legal orders that use that particular language as their legal language.
3) The representation of culture in legal texts is encountered both on word and on text level: on the one hand legal terms have often been referred to as culturemes, as they are informed by the respective legal order; on the other hand texts are being regarded as cultural products as they depend on the particular legal order.
The adequate assessment of lexicographical approaches to phraseologisms requires certain evaluation criteria. Among the aspects to be assessed are, besides the arrangement of the front, middle and back matter and the selection of material, the macrostructural organization and the quality of the microstructural components. The present article focuses on the lexicographical standards set for phraseological dictionaries by metalexicographical researchers in the field of German Studies, while it critically examines the macro- and microstructural profile of special phraseological dictionaries developed in Romania with German as a target and source language. This examination has revealed serious shortcomings regarding both the conceptual orientation and the construction of dictionary entries. These shortcomings may influence the use of dictionaries by translators and non-native speakers as well, who represent the actual target group.
Gradation and intensification can be subject to different linguistic procedures. The present paper focuses on aspects of intensification and gradation by means of word formation in adjectives. The argument is that German and Romanian, as languages belonging to different language families, operate with different means to express high intensity in adjectives. The critical analysis on dictionary items (German-Romanian) aims at disclosing how mental representations are being formally structured at language level. It argues that correct equivalence in translation work can be achieved only if the deep structure level is properly understood by the translator.
Zum Quellenwert deutscher Sprachzeugnisse aus Südosteuropa für die Sprachgeschichte des Deutschen
(2010)
The history of the German language is not described adequately by the classification into Old, Middle High, Early New and New High German. Looking at regional varieties shows the simultaneous existence of older and newer manifestations in the language. Examples of older Transsylvanian writings and Danube-Swabian dialects from Romania and Hungary show how German varieties of South-Eastern Europe can be used for a more profound understanding of the history of the entire German language.
The Chair of German Philology at the University of Sibiu delivered literary-historical studies on themes of the German Literature in Romania for several years. Together with the Forschungszentrum für Sozialwissenschaften (Research Centre for Social Studies), together with the local agency of the Romanian Academy Bucharest, denominated the Institute for Social and Humanistic Researches and together with other Chairs of the country there have been envisaged and performed community projects.
The contributor gives information on such projects on the basis of his knowledge of the involved staff, from the overview of agreements, methods and balances.
Lucrarea doreşte să realizeze o analiză succintă a diferenţelor dintre două traduceri reprezentative ale operei Faust de Johann Wolfgang Goethe în limba română, cea a lui Lucian Blaga şi cea a lui Ştefan Augustin Doinaş, luând ca „mostră” de text scena Noaptea din partea întâia a tragediei. Dat fiind că scena conţine o aglomerare relativ mare de noţiuni cu o încărcătură semantică semnificativă, lucrarea de faţă analizează elementele lexicale esenţiale la nivelul semantic al textului, verificând echivalenţa din versiunile în limba română.
Articolul discută, luând ca exemplu schiţa dramatică Bowl, Cat and Broomstick de Wallace Stevens, diferenţierea făcută de Eugene Nida între echivalenţa formală şi echivalenţa dinamică ca procedee de traducere. Greşelile de traducere arată că doar un discernământ lingvistic şi cultural deosebit îl poate ajuta pe un bun traducător să evite atât o traducere mecanică, cuvânt cu cuvânt, ca în cazul echivalenţei formale, cât şi o “înstrăinare” a originalului, ca în cazul unei echivalenţe dinamice prea generoase.
Lucrarea de faţă tratează aspecte specifice ale traducerii de lirică umoristică precum redarea conţinutului comic, re-crearea particularităţilor formale ale originalului, aplicarea de diferite strategii în traducerea jocurilor de cuvinte etc. În acelaşi timp, articolul doreşte să atragă atenţia cititorilor şi traducătorilor asupra acestui gen literar oarecum neglijat, care însă dovedeşte cu prisosinţă, în pofida prejudecăţii larg răspândite despre lipsa de umor a germanilor, că aceştia excelează în comic verbal, cel mai adesea intraductibil.
Analizând contactul intercultural româno-german iniţiat pe calea traducerilor, prezentând momente istorice, biografice şi estetice de vârf, se supun analizei criteriile ce permit stabilirea unor paradigme calitative de structură, proces şi eficienţă. La începutul traducerilor din literatura cultă pare-se că a stat şi Mihail Kogălniceanu cu a sa traducere din Asachi (“Odă către Italia”, apărută în 1837 la Berlin). Traduceri mult mai sistematice şi cu o mai largă răspândire în spaţiul european şi un ecou deosebit se datorează unor traducători ca Josef Marlin, Carmen Sylva, Hermann Roth, Alfred Margul-Sperber, Oskar Pastior, Dieter Roth, Werner Söllner, ale căror motivaţii, preferinţe, teoretizări şi rang se recontextualizează exemplificându-se astfel diferite stadii în istoria propagării literaturii române culte şi populare, subliniindu-se situaţia sociologică actuală de unicitate, datorităfaptului că în prezent trăiesc foarte mulţi potenţiali traducători de literatură română în spaţiul lingvistic german. Cel mai notabil succes de mijlocire literară se datorează în prezent lui Gerhardt Csejka din Frankfurt pe Main, care (traducând şi pentru reviste româneşti online) a devenit traducătorul fidel al autorului Mircea Cărtărescu.
Gramatica dependenţială, aşa cum a fost elaborată în spaţiul de limbă germană, în special de Ulrich Engel, a fost receptată în lingvistica românească cu mare întârziere.
Lucrarea de faţă se concentrează asupra unui fenomen lingvistic specific, fraza nominală, şi analizează un text subsumabil limbajului juridic din perspectiva nucleelor nominale formate de cuvinte compuse în limba germană. Pornind de la conceptul de valenţă se analizează din perspectivă contrastivă varianta textului în limba germană şi traducerea în limba română.
Se evidenţiază diferenţele structurale dintre cele două limbi la nivelul sintactic şi semantic, diferenţe care, dacă nu sunt sesizate şi interpretate corect, au drept repercusiuni traduceri deficitare.
Articolul de faţă se înscrie într-o arie tematică generoasă a lexicografiei germane, prezentând principalele preocupări şi tendinţe ale cercetării metalexicografice moderne. Redactarea unor noi dicţionare frazeologice care să corespundă exigenţelor metodologice constituie o problemă actuală şi centrală a frazeologiei aplicate şi a lexicografiei teoretice şi practice. Problema descrierii specificului şi a contextului utilizării fondului frazeologic în dicţionare mono- sau bilingve a generat o serie de polemici şi ipoteze care au condus la descoperirea unor soluţii – nu întotdeauna viabile – pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea dicţionarelor de acest tip. În literatura de specialitate recentă este punctată importanţa unui concept unitar, fundamentat ştiinţific şi susţinut empiric, cu aplicabilitate mare, fapt ce necesită elucidarea unor serii de probleme de abordare, prezentare şi codificare lexicografică.
Deutsches Kulturgut im rumänischen Hermannstädter Periodikum "Provincia literară" (1932 bis 1934)
(2008)
Articolul de faţă prezintă rezultatele analizei şi catalogării articolelor ce cuprind referiri la cultura germană prezente în revista de literatură, critică şi artă Provincia literară, care apare la Sibiu între anii 1932-1934. Numărul acestor articole este relativ scăzut, dată fiind şi perioada scurtă de apariţie a publicaţiei, dar subiectele tratate dovedesc cu generozitate aprecierea de care se bucură cultura germană în acest centru cultural care a fost Sibiul dintotdeauna.
Omagiul sentimental adus traducătoarei Flora Fröhlich, în casa căreia se întruneau în anii dictaturii comuniste scriitori, traducători, intelectuali din diferite sfere profesionale, studenţi şi elevi, creionează portretul unei personalităţi de excepţie. Flora Fröhlich a desfăşurat o prodigioasă activitate ca traducătoare din română în limba germană a unor prozatori români contemporani, traducerile ei permiţând cunoaşterea literaturii române de publicul din spaţiul de limbă germană.
Flora Fröhlich a reuşit să coaguleze în jurul ei intelectuali marcanţi din Sibiu, casa în care locuia devenind un loc de întâlnire şi dezbateri pe teme culturale şi literare. Datorită personalităţii ei, a nivelului intelectual şi a caracterului ei a reuşit să devină formator de opinie, şi să contribuie efectiv la schimbul de idei în perioada regimului
totalitar.
Cele două nume de origine germanică, Gerhard şi Konnerth (ultimul fiind o formă derivată locală din Transilvania a numelui Konrad) sunt folosite ca paradigme pentru prezentarea interdependenţei dintre numele proprii ca şi clasă specială a substantivelor şi conotaţiile culturale ale antroponimelor. Rezultatul este o scurtă schiţă istorico-culturală pe o perioadă de studiu de peste 1000 de ani cu referinţă la persoana purtătoare a acestor nume, profesor dr. Gerhard Konnerth din Sibiu.